- orológiu
- s. n. [-giu pron. -gìu], art. orológiul; pl. orológii, art. orológiile (sil. -gi-i-)
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
orologiu — OROLÓGIU, orologii, s.n. Ceas cu dimensiuni mari, fixat pe faţada unei clădiri sau pe un perete interior, pe o coloană etc. şi de obicei prevăzut cu un mecanism sonor care anunţă principalele unităţi de timp. – Din lat. horologium, it. orologio.… … Dicționar Român
limbă — LÍMBĂ, limbi, s.f. I. Organ musculos mobil care se află în gură şi care este pricipalul organ de percepere a gustului; serveşte la mestecarea şi înghiţirea alimentelor, iar pentru om este şi organul principal de vorbire. II. 1. Principalul mijloc … Dicționar Român
ornic — ÓRNIC, ornice, s.n. (înv.) Ceasornic (de perete); orologiu, pendulă. – Oră + suf. nic sau refăcut din [ceas]ornic. Trimis de RACAI, 21.10.2003. Sursa: DEX 98 ÓRNIC s. v. ceas, ceasornic, orologiu, pendulă. Trimis de siveco, 02.11.2007. Sursa:… … Dicționar Român
Литургический румынский язык — Литургический румынский язык, или церковный румынский язык (рум. româna liturgică / româna bisericească, старорум. румѫна бисѣричаскъ), также церковномолдавский, форма старорумынского языка, употреблявшаяся в румынских и молдавских… … Википедия
campanilă — CAMPANÍLĂ, campanile, s.f. 1. Clopotniţă în formă de turn înalt, construită lângă o biserică sau chiar deasupra ei (caracteristică arhitecturii italiene din sec. XI XVI). 2. Turnuleţ situat în partea superioară a unui edificiu, în care se află un … Dicționar Român
carilon — CARILÓN, carilonuri, s.n. Instrument muzical la care se pot executa melodii cu ajutorul unor clopote sau al unor lame acordate la anumite tonuri. – Din fr. carillon. Trimis de valeriu, 11.02.2003. Sursa: DEX 98 carilón s. n., pl. carilónuri… … Dicționar Român
impar — IMPÁR, Ă, impari, e, adj. (Despre numere întregi) Care nu este divizibil cu doi; care este fără soţ. – Din lat. impar cf. fr. i m p a i r. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 LÍMBĂ, limbi, s.f. I. Organ musculos mobil care se află în gură … Dicționar Român
orologerie — OROLOGERÍE, (2) orologerii, s.f. (înv.) 1. Meseria ceasornicarului. 2. Ceasornicărie. – Din fr. horlogerie (după orologiu). cf. it. o r o l o g e r i a . Trimis de ionel bufu, 15.05.2004. Sursa: DEX 98 OROLOGERÍE s. v. ceasornicărie … Dicționar Român
orologhion — OROLÓGHION s. v. ceas, ceaslov, ceasornic, orologiu. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
orologier — OROLOGIÉR, orologieri, s.m. (Rar) Ceasornicar. [pr.: gi er] – Orologiu + suf. ar (după fr. horloger). Trimis de ionel bufu, 15.05.2004. Sursa: DEX 98 OROLOGIÉR s. v. ceasornicar. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime orologiér s … Dicționar Român